69 de persoane și-au pierdut viața. 39 dintre acestea erau ostatici, 29 erau răpitori islamiști. Trei extremiști au fost arestați. 685 de algerieni și 100 de cetățeni străini au fost eliberați sau au scăpat pe forțe proprii. Acesta este bilanțul în cifre al crizei ostaticilor din Algeria. Ce s-a întâmplat însă și care sunt dedesubturile acestei operațiuni?

Autoritățile algeriene au precizat că ră­pi­torii ar fi extremiști islamici cu o pro­ve­ni­ență extrem de diversă, incluzând țări pre­cum Mauritania, Egipt, Tunisia, Mali, Ni­ge­ria, Algeria însăși și chiar Ca­nada. Conform poliției al­ge­riene, Mokhtar Belmo­k­h­tar, un cunoscut militant al­gerian, ar fi organizat ata­cul. Belmokhtar este un ve­teran din războiul afgano–sovietic din 1980 care s-ar fi separat de liderii mișcării Al Qaeda din Magrebul Is­lamic. Acum ar conduce o brigadă proprie cunoscută sub o varietate de denumiri. Premierul al­ge­rian a precizat că atacul din teren ar fi fost condus de un algerian, Amine Ben­che­nab. Agențiile de știri din Mauritania, care au fost în legătură cu extremiștii în timpul operațiunii, îl dau lider pe Abdul Rahman al-Nigeri, un militant din Nigeria care s-a alăturat Grupului Salafist pentru Predici și Luptă.

În dimineața zilei de 16 ianuarie, trei ve­hicule de teren ale extremiștilor au atacat un convoi de autocare care îi transportau pe angajații uzinei din In Aménas la lucru. Escorta armată a convoiului a încercat să respingă atacul, dar un britanic și doi al­gerieni și-au pierdut viața. Autocarul din fruntea convoiului a reușit să ajungă la com­plexul petrolier, cel din spate și-a pier­dut o roată și a rămas în apropierea cartie­relor rezidențiale ale muncitorilor. Mili­tan­ții și-au continuat drumul către uzină, un­de au luat ostaticii. Erau înarmați cu arun­cătoare de rachete și le-au spus ostaticilor că au minat întregul com­plex.

Complexul