“Monumentul toporatorilor”, o pictură a artistului suprarealist Rene Magritte Pădurile judeţului au parte de vremuri grele u inginerul silvic Neculai Bogdan scrie în cartea sa dedicată ecosistemului forestier din Vrancea despre cum în urmă cu un secol baronii pădurilor tăiau copacii seculari ai judeţului, după ce cumpărau pădurile de la obşti pe un pumn de bani u în timpul regimului comunist a existat un program de împădurire care a dat roade formidabile în Vrancea u acum, o dată cu retrocedarea aurului verde, pădurile încap iarăşi pe mainile străinilor, iar defrişările continuă, legal sau mai puţin legal

Inginerul silvic Neculai Bogdan cunoscut focşănenilor pentru că a reuşit să facă o Grădină Botanică în miniatură între două blocuri de locuinţe de pe strada Cuza Vodă, scrie în volumul “Vrancea Arhaică -Istoric - Cauzele distrugerii ecosistemului forestier lucrări întreprinse pentru redresarea lui” despre ciclicitatea defrişărilor fără discernămant din Vrancea, care loveşte judeţul precum cutremurele. Trăind o viaţă întreagă pentru ocrotirea mediului înconjurător în general şi pentru protejarea pădurilor, inginerul Bogdan a studiat mai multe documente de arhivă care arată cum acum 100 de ani pădurile seculare ale fostului judeţ Putna erau “raşchetate” pe te miri ce şi mai nimica de către afacerişti oneroşi de prin ţările vecine. Printre “toparatorii” începutului lui 1900 se numărau Societatea Anonimă «Forestira Romană» a baronilor Groedl, Societatea Tişiţa, Carpaţi, Contele Armin Mikeş care făceau legea în domeniul forestier. Bazandu-se pe documentele amintite cat şi pe o experinţă de peste jumătate de secol inginerul Bogdan face o radiografie dureroasă dar pertinentă a ecosistemului forestier. “… între anii 1890 şi 1937 au venit zile negre pentru codrii seculari ai Vrancei, pentru întreaga Vrance, cand aici au pătruns societăţi străine nu ca «investitori» ci c