Ultimii (şi) la radioterapie

Nu neagă nimeni că România este o ţară europeană şi că, într-adevăr, locul ei este în Uniunea Europeană. Chiar dacă, statistic vorbind, sistemul românesc de sănătate ar fi poate nu performant, dar undeva pe la mijloc într-un clasament african. Pentru că în Europa este cel mai frecvent ultimul. Un interesant studiu1 publicat ieri în The Lancet Oncology aduce noi argumente în acest sens, de această dată prin relevarea discrepanţelor existente în disponibilitatea serviciilor de radioterapie în Europa. Datele utilizate, foarte recente, arată că există, în cele 33 de state europene incluse în analiză, 1.286 de centre de radioterapie, din care 19 în România. Raportat la numărul locuitorilor, pe continent sunt, în medie, 5,3 echipamente de teleterapie prin megavoltaj la un milion de locuitori; la noi, sunt 1,3, mai puţin decât în Macedonia (1,5), Bulgaria (2,0) sau Turcia (2,7). Prelucrând statistic datele oficiale, autorii cercetării citate au calculat inclusiv deficitul aparent de echipamente (aparent, deoarece numărul în sine poate să nu fie suficient de relevant, în absenţa unei evidenţe a gradului de utilizare a echipamentelor). Deloc surprinzător, cea mai mare nevoie (neacoperită) de maşini de radioterapie cu megavoltaj se înregistrează tot în ţara noastră (72%), Macedonia (67%), Bulgaria (64%) şi Estonia (50%); interesant că, potrivit statisticilor, şapte din cele 33 de ţări europene au un excedent de astfel de echipamente. Aceasta este prima cercetare care oferă o privire comprehensivă asupra echipamentelor de radioterapie din Europa, în condiţiile în care aproximativ jumătate din pacienţii cu cancer au indicaţie pentru radioterapie curativă sau paliativă. Concluzia care ne interesează cel mai mult: „Statele din estul şi sud-estul Europei trebuie să-şi extindă reţelele şi să-şi modernizeze echipamentele de radioterap