În doar al doilea an de când Academia Română a iniţiat sărbătorirea Zilei culturii naţionale la 15 ianuarie, odată cu aniversarea naşterii marelui poet român Mihai Eminescu, cea mai importantă manifestare dedicată acestui eveniment a avut loc la Muzeul Naţional de Artă al României. Evenimentul a fost onorat de Daniel Barbu, ministrul culturii, la invitaţia căruia au răspuns acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, alături de numeroşi oficiali, diplomaţi, oameni de cultură şi reprezentanţi ai presei. Cu acest prilej, Roxana Theodorescu, director general al MNAR, în calitatea sa de gazdă, i-a condus pe oaspeţi prin două expoziţii deosebit de valoroase, deschise în sălile de la parterul Galeriei Naţionale: „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“ (prezentată deja în primul număr de anul acesta al „Vieţii medicale“) şi „Mitul Naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti 1830–1930“. Aş dori să menţionez că alcătuirea acestei a doua expoziţii a avut ca suport teoretic două lucrări ale istoricului Lucian Boia – „Istorie şi mit în conştiinţa naţională“ şi „Pentru o istorie a imaginarului“ –, prin care autorul defineşte mitul ca pe o construcţie imaginară, punând accentul pe procesul de mitificare pe care-l suferă anumite evenimente din istoria noastră, precum şi o serie de personalităţi. Cu alte cuvinte, că imaginarul se grefează pe adevăr şi că nu ar exista o contradicţie între cele două noţiuni. Expoziţia este alcătuită cronologic, distingându-se mai multe momente: Revoluţia de la 1848, Unirea Principat Publicitate elor din 1859, instalarea lui Carol I ca domnitor, Războiul de Inde­pendenţă din 1877–1878, procla­marea Regatului României în 1881 şi Marea Unire din 1918. Cele 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă din această expoziţie provin din patrimoniul MNAR şi din cel al altor importante muzee bucu