Jucătoarea abia îşi reintrase în mână după o accidentare la umărul drept, care a ţinut-o pe margine aproximativ 20 de luni

„Ştiu că voi redeveni ce am fost, poate chiar mai mult!“, era una din declaraţiile pe care Cristina Neagu le oferea în septembrie 2012, la sfârşitul unei perioade de aproximativ 20 de luni de calvar. O gaură descoperită în cartilajul umărului drept i-a oferit nenumărate nopţi amare şi dureroase, astfel că OK-ul primit de la medicul din SUA care a operat-o, de a juca din nou handbal, îi dăduse la vremea respectivă starea unui copil vizibil emoţionat, care calcă pentru prima dată pragul şcolii generale.

Cristina Neagu a revenit treptat, a evoluat şi la Euro 2012, unde absenţa ei îndelungată încă şi-a lăsat amprente. Adevăratul „boom“ trebuia însă să se producă în aceste luni, perioadă în care Oltchim şi-a propus să câştige Liga Campionilor. Toate speranţele, aşteptările s-au prăbuşit însă luni seara, la un antrenament normal de pregătire pentru meciul de Champions League Oltchim - Ferencvaros (duminică, ora 19:00). „Cristinei i-a fugit genunchiul, fără să fie atinsă de vreo colegă. La prima oră (n.r. ieri) i-am pus la dispoziţie o maşină pentru a ajunge la Spitalul de Urgenţă Floreasca. La un prim control medical, fără RMN, ar fi vorba de o ruptură a ligamentelor încrucişate“, ne-a declarat ieri, după prânz, Petre Berbecaru, preşedintele CS Oltchim.

Cristina, cel mai ghinionist caz de la Oltchim

Diagnosticul avea să se confirme ceva mai târziu. Adică, ruptură a ligamentului încrucişat anterior şi a meniscului intern la genunchiul stâng. Previziunile? Şi mai crude, dacă ţinem cont că Neagu va sta între şase şi nouă luni după momentul operaţiei. Adăugate la cele 20 de luni de pauză din perioada 2011-2012, tot cazul handbalistei prinde forma unei drame. „Niciodată n-am mai avut o jucătoare mai ghinionis