Un partid, fie el si aflat la putere, sau cu atat mai mult, trebuie sa fie vivace, cautand dinamismul, cu lucratori ce fac curent in jurul lor. Lancezeala inseamna impacarea cu sine. Din ea rezulta suficienta, blazarea, monotonia unui trai aliat cu inertia.
Nu stiu daca liderii liberali gandesc in asa mod, dar PNL arata ca un stup. Zumzetul nu e uniform, si e bine asa, iar reginei ii poate fi democratic intrerupta siesta.
Am folosit cuvantul "regina" intr-un sens metaforic curat, deoarece exceptand definitia monarhica, termenul mi-a devenit insalubru odata cu supranumele atribuit lui Sorin Blejnar, daca nu gresesc.
Spre deosebire de social-democratie, pe care n-o pot detasa de notiunea anticamerei comunismului, liberalilor le sade bine neastamparul. Prefer blugii in degrade tunicii incheiate pana la nasturele de sub barbie.
Totusi, disciplina ramane atuul principal al stangii. De aici si distinctul loc intai detinut in politica Romaniei de dupa '89. Din 1945 si pana la Revolutie, n-a fost decat un interminabil tunel din ai carui pereti romanii primeau bocanci in gura si in coaste.
Cum spuneam, liberalii isi continua neasezarea. Inaugurata postdecembrist prin domnii Tariceanu, Catarama si Patriciu. O aripa juna care a daunat portantei. Sigur, au mai existat poteci (Campeanu, Cerveni) in parcul elitist construit de catre Bratieni, dar cum unele scaune cedeaza sub greutatea functiei...
Actualmente, domnul Antonescu este alfa si omega PNL. Intr-o covarsitoare propozitie. Exceptiile Tariceanu, Chiliman inteapa, insa nu pot afecta structura. Conform lui Einstein, cel ce credea ca "nu orice care poate fi numarat conteaza si nu orice care conteaza poate fi numarat", gruparea disidenta din PNL nu va avea sorti de izbanda.
Cu toate ca dl Tariceanu are meritul recunoscut de a i se fi opus, din postura
