Comisia Europeană a întocmit raportul pe marginea celor 11 puncte din „lista lui Barroso“, dar remarcă şi progresele înregistrate de Justiţie în lupta anticorupţie. În premieră, presa joacă un rol în raport – dar unul negativ.

Aşteptat cu sufletul la gură de actuala putere, raportul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) a adus în prim-plan minusurile din planul politic, dar şi plusurile înregistrate pe lupta anticorupţie. Trebuie remarcat însă că în două treimi din MCV sunt dezbătute cele 11 probleme din lista înmânată astă-vară

premierului Victor Ponta de către Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei.

Precedentul raport, din iulie 2012, a fost prezentat „într-un moment în care existau semne de întrebare importante cu privire la statul de drept şi independenţa sistemului judiciar din România“. De aceea, actualul raport s-a bazat pe ce au realizat autorităţile române din recomandările Comisiei Europene.

„Evaluarea arată că România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările Comisiei care vizau restabilirea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar. Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost respectate, angajamentele privind independenţa sistemului judiciar şi privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public şi a DNA-ului“, remarcă în raport Comisia Europeană.

Ce s-a făcut şi ce nu din „Lista lui Barroso“

Una dintre cerinţele Comisiei Europene în precedentul raport MCV a fost stabilitatea ordinii constituţionale. Cele două OUG emise în vară au creat suspiciuni asupra funcţionării statului de drept în România (cea privind reducerea atribuţiilor Curţii Constituţionale şi cea cu privire la valabilitatea referendumului). „Faptul că hotărârea def