Raportul Comisiei Europene vine să întoarcă pagina unui an extrem de dificil în relaţiile Uniunii Europene-România. Raportul, care afirmă că ţara ar putea reveni curând pe drumul cel bun dacă va continua să îndeplinească recomandările CE, este mult mai scurt şi parcă mai blând decât precedentele, dar a stârnit controverse pe scena politică de la Bucureşti. Faţă de vara anului 2012 când Jose Manuel Barosso afirma că România a zdruncinat încrederea UE, punând la îndoială angajamentul Guvernului în respectarea statului de drept, raportul de acum are un ton mult mai optimist şi încrezător de vreme ce afirmă, în final, că România îndeplineşte condiţiile tehnice pentru a intra în Schengen.

Mesajul documentului este că noile autorităţi din România şi-au făcut treaba parţial, fără să implementeze cele mai dificile părţi, în special cele referitoare la independenţa sistemului judiciar, iar problemele cu privire la integritate rămân în continuare în discuţie. Concret, documentul arată că România a implementat câteva dintre recomandările CE vizând restaurarea statului de drept şi independenţa sistemului judiciar, însă nu toate.

Totuşi, Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea faţă de persistenţa presiunii asupra unor instituţii judiciare şi lipsei de respect faţă de independenţa acestora. Astfel, raportul MCV vorbeşte de “rezistenţa instituţiilor anticorupţie la presiuni” şi “remarcă”, în premieră, “hărţuirea” unor “oficiali-cheie, judecători şi nu numai” în mass-media. De altfel, aceste rânduri au stârnit rumoare în mass-media, înregistrându-se o premieră. Nu e de mirare că imediat au apărut analişti care au afirmat că presa e pusă la zid de regimul Băsescu cu mâna Comisiei Europene.

Una dintre cele mai mari controverse este legată de concluziile aşa-zisul lei regres major subliniat de Bruxelles referitor la marea corupţie. Astfel, documentul cr