Palatele rromilor înstăriţi din Timişoara se împart în două categorii: vile somptuoase ridicate de la zero în cartierele oraşului sau clădiri vechi cumpărate în zona centrală şi modificate după bunul plac. Multe dintre ele nu sunt locuite de cei care le-au construit sau cumpărat.

Timişorenii care trec pe lângă impunătoarele palate de lângă Parcul Rozelor sau de lângă Gara Mică, văd rareori pe cineva în curte sau la geamurile vilelor. De obicei, casele sunt îngrijite de români angajaţi de ţiganii plecaţi în străinătate, aceştia revenind doar pentru perioade scurte în România. Proprietarii rromi sunt văzuţi mai degrabă la ştiri, atunci când autorităţile pun la cale câte o razie, iar Timişoara nu a dus lipsă de aşa ceva. Inclusiv Interpolul a bătut la uşa palatelor ţigăneşti din capitala Banatului, acum doi ani, când investigatorii străini anchetau membrii ai clanului Cârpaci suspectaţi de ilegalităţi în Germania.

Autorităţile au reuşit, de-a lungul timpului, să şi demoleze câteva dintre construcţiile somptuoase, pentru că nu aveau autorizaţie de construcţie, însă niciodată demolarea nu s-a produs fără scandal. Ultima acţiune de acest gen a avut loc în 2009.

Poate cea mai cunoscută casă din Timişoara aflată acum în proprietatea rromilor este fosta clădire numărul 1 a fostei Securităţi, de pe bulevardul C.D. Loga. În perioada 1948-1970, la subsolul acelei vile au fost torturaţi mii de bănăţeni care s-au opus regimului comunist. Imobilul a ajuns în posesia clanului Stancu în 2001, când clădirea a fost retrocedată unui medic. Primăria a promis că nu abandoneză clădirea şi o va răscumpăra de la fostul proprietar, însă romii au dat mai mult pe palat. Clanul Stancu a renovat clădirea şi a scris pe forntispiciu, cu litere de aramă, „Castelul Puiu Napoleon”. Puiu Stancu, un rrom care se ocupă cu afaceri cu maşini în Germania, este stăpânul