Mica Islandă a mai repurtat o victorie în bătălia cu cartelul bancar. Curtea de Justiţie a EFTA (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) a confirmat că refuzul despăgubirii deponenţilor englezi şi olandezi din fonduri publice, după colapsul sistemului bancar, a fost legal.

Prima victorie istorică a Islandei a început prin refuzul de a-şi asuma pierderile băncilor prin trecerea lor la datoria publică. Preşedintele Grimsson a determinat un referendum, iar populaţia s-a pronunţat împotriva "salvării băncilor", deşi FMI făcea presiuni puternice în acest sens. Economia s-a prăbuşit, coroana s-a devalorizat cu 35% între ianuarie şi septembrie 2008 (în acea perioadă făcea vâlvă ştirea că McDonald's se retrage), dar şi-a revenit ulterior pe baze mai sănătoase, înregistrând ritmuri susţinute de creştere.

Ieri, Islanda a obţinut o decizie din partea EFTA, care confirmă că a acţionat corect după prăbuşirea Icesave - divizia online a defunctei Landsbanki - refuzând să despăgubească deponenţii din Anglia şi Olanda care vânaseră dobânzile mari oferite de banca islandeză.

Guvernele din Marea Britanie şi Olanda au scos iniţial bani din buzunar pentru a închide gura "păgubiţilor" în urma falimentelor bancare din Islanda din urmă cu 4 ani, dar s-au întors apoi împotriva micii ţări nordice, pretinzând să le fie achitate sumele plătite. Islandezii au refuzat să mute datoriile băncilor în datoria publică, punând povara pe umerii generaţiilor viitoare şi au lăsat ca pierderile să fie acoperite doar prin lichidarea activelor băncilor falimentare. În acest mod s-au recuperat treptat cam jumătate din sumele revendicate de clienţii Landsbanki (90% din valoarea minimă a depozitelor garantate în sistemul bancar islandez).

În momentul colapsului Icesave (2008) existau 300.000 de deponenţi din Marea Britanie şi 100.000 din Olanda ce revendicau peste 5 miliarde euro, ba