Mita ori traficul de influență se practică pe scară largă și în mediul privat. Însă dacă bugetarii „mânjiți“ ajung din ce în ce mai des în justiție, firmele preferă să treacă totul sub tăcere.

Politicienii trag sfori pentru clientelă, medicii vor bani pentru a-și face treaba, polițiștii iau șpagă să ne ierte de amenzi, profesorii primesc cadouri în schimbul unor note bune, judecătorii înclină balanța în favoarea cui dă mai mult. Cel puțin asta cred cei mai mulți români. De câte ori v-a trecut prin cap că prețul sau calitatea produselor și serviciilor furnizate de firmele private sunt, la rândul lor, influențate de corupție?

„Deși România a incriminat de multă vreme corupția în sectorul privat și a introdus răspunderea penală a persoanei juridice, conștientizarea acestor noțiuni la nivelul societății rămâne mică. Cetățenii percep sectorul privat ca pe un teritoriu în care totul este permis, singurele reguli fiind cele ale profitului. Cu toate acestea, ponderea acestui sector în economie fiind din ce in ce mai mare, derapajele din aceasta zonă au fost considerate de legiuitor grave și au fost sancționate penal“, arată Laura Ștefan, expert anti-corupție.

Nepăsarea cvasi-gnerală față de acest fenomen ne poate afecta pe toți. „Corupţia în sectorul privat afectează competiţia corectă şi regulile economiei de piaţă, scade calitatea produselor şi serviciilor, scade investiţiile economice“, arată judecătorul Cristi Danileț într-un studiu realizat pentru Fundația Konrad Adenauer. De exemplu, dacă o firmă își cumpără materia primă nu pe baza raportului preț-calitate, ci ca urmare a excursiilor exotice oferite de unul din furnizori, sunt mari șanse să-și majoreze costul produselor. Iar dacă o alta angajează nu pe baza competenței, ci în funcție de „pile“ sau de mita primită de șeful departamentului HR, probabil că nivelul serviciilor oferi