Instituţia financiară a trasat ieri sarcinile Guvernului pentru următoarele două luni, neîndeplinirea acestora retezând şansele pentru un nou acord. FMI crede că în 2012 creşterea economică a fost sublimă, dar a lipsit cu desăvârşire, iar în acest an putem spera, cel mult, la un avans al PIB de 1,5%.
La finalul misiunii de evaluare a FMI, începută în 15 ianuarie, s-au repus pe tapet privatizările restante, eficientizarea cheltuielilor din sistemul de sănătate, am aflat că România n-a atins în 2012 ţintele asumate privind arieratele şi deficitul calculat în varianta „cash" şi că nu putem spera la o creştere economică strălucită în „lipsa reformelor structurale" (marota instituţiei).
Cum era de aşteptat, privatizările au ţinut capul de afiş, începerea procedurii pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă şi înstrăinarea a încă 15% din Transgaz (oferta secundară la BVB) fiind cele mai apropiate ţinte de bifat. Un punct de vedere interesant din partea reprezentanţilor FMI, „pe surse", de la întâlnirea cu oficialii români: „Privatizarea nu e o dogmă. Înainte de România am lucrat în Franţa, unde sunt întreprinderi de stat. Acelea lucrează foarte bine! Aici însă, nu. E nevoie de management profesionist sau de privatizare, sau de măsuri care să stopeze declinul acestor companii". Din păcate, procedurile de selecţie a managerilor privaţi au fost o glumă în România, iar măsurile care să stopeze furturile au cam lipsit (excepţie Hidroelectrica).
Fondul insistă pe eficientizarea cheltuielilor din sistemul de sănătate, pledând pentru achiziţii centralizate (dacă fiecare spital îşi comandă pe cont propriu materialele, există mai mult spaţiu de manevră pentru licitaţii trucate şi preţuri umflate).
În rest, FMI consideră normal ca profiturile din energie să fie „de peste 10", dar nu priveşte cu ochi buni taxarea lor şi ar vrea ca banii să se regăse
