În vârstă de 86 de ani, Gogu Cojocaru este o adevărată enciclopedie sportivă. De-a lungul anilor, a strâns date, cifre şi evenimente, la multe dintre ele fiind martor sau direct implicat, şi le-a adunat în istorii ale sportului constănţean, pe discipline. Studiul său şi munca-i migăloasă s-au axat pe nouă sporturi: fotbal, hipism, karting, tenis de masă, ciclism, automobilism, bridge, motociclism şi volei. Încep cu începutul şi se opresc în jurul anilor 2000. Gogu Cojocaru a pus la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa tot materialul său documentar, astfel că, pe parcursul mai multor episoade, vă invităm să cunoaşteţi preţioase file de istorie sportivă constănţeană, aşa cum le-a pus pe hârtie, cu migală şi răbdare, fostul fotbalist în echipa de legendă a Constanţei, Locomotiva PCA, şi marcatorul primului gol al Constanţei în Divizia A. Astăzi, începem prezentarea istoriei hipismului.

În România, călăria, ca sport, se face simţită în jurul anilor 1850, la Iaşi, sub domnia voievodului Sturdza, care construieşte un hipodrom şi întocmeşte un regulament al alergărilor de cai. După Unirea Principatelor, centrul de greutate al hipismului se va muta la Bucureşti, după care, treptat, se va răspândi în mai toate oraşele mari ale ţării.

Dobrogea, în general, şi judeţul Constanţa, în special, au fost blagoslovite de Dumnezeu. Au moştenit un valoros fond cabalin, animale iuţi şi rezistente. În jurul anului 350 î.Hr., Filip al II-lea, vestitul rege al Macedoniei, tatăl lui Alexandru cel Mare, a trimis iepe pentru montă în Dobrogea şi a cumpărat de aici 20.000 de cai. Pe meleagurile noastre s-au stabilit încă din secolul al XIII-lea o mulţime de tătari, mari amatori de călărie, de la care au învăţat acest meşteşug şi tinerii satelor noastre. În Dobrogea, călăria îşi are obârşia la sate, unde, cu ocazia sărbătorilor, se organizau întreceri, deosebit de atrac