Surpriza majora a raportului Comisiei Europene pe Justitie este includerea campaniilor mediatice de hartuire printre amenintarile la indepedenta justitiei. Nu e nevoie de prea multa stiinta pentru a intelege ca Bruxelles-ul arata cu degetul spre televiziunile controlate de Dan Voiculescu, care au mitraliat tot ce inseamna institutie functionala si om functional din justitie. Nevoia lui Voiculescu de a-si rezolva problema personala cu Justitia a dus la crearea unui monstru mediatic ale carui ragete si muscaturi sint atit de puternice si eficiente ca se simt pina la Bruxelles.
Numai ca imperiul mediatic nu ar fi atit de periculos fara puterea mixta acumulata in spatele sau: Voiculescu e facator de jocuri politice, om de afaceri bransat la stat, patron de televiziuni. Mai puternic decit au fost vreodata Vintu sau Patriciu, mai devastator in furia sa decit orice om politic.
Comisia Europeana a inteles corect Romania: o democratie instabila, cu institutii inca necoapte suficient si penetrate de "grajdani", cu o populatie pauperizata asupra careia mesajele anti-occident (vazut ca sursa relelelor) au un efect tot mai puternic. Campaniile mediatice de demolare a DNA, Inalta Curte, Curtea Constitutionala sau ANI au fost insa partea vizibila a efortului lui Voiculescu de a dinamita institutiile.
In subteran, Voiculescu a dus si duce inca o lupta cel putin la fel de dura pentru a ingenunchea Justitia. Doar doua exemple:
Procedura initiata de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, de numire a noilor sefi la DNA si Parchetul general. Procedura a fost viciata inca de la inceput prin lipsa de transparenta. Numele importante din parchete s-au tinut departe de concursul ce a semanat la final cu o farsa. Doar ca farsa, dejucata in cele din urma, avea ca miza doua dintre cele mai importante pozitii din Justitie. Iar Mona Pivniceru a ratat una
