Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) să nu numească pe critetii politice şefii viitoarei Autorităţi de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie care va prelua supravegherea pieţei de capital, a pensiilor private şi a asigurărilor începând cu 15 martie. Totuşi, în spatele uşilor închise, partidele negociază intens pentru a-şi pune favoriţii la conducerea noii instituţii.

În scrisoarea de intenţie convenită cu FMI, Guvernul promite: „Vom face în aşa fel încât atât legislaţia, cât şi aranjamentele instituţionale legate de instituţia de reglementare unificată a sectorului financiar nebancar, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), să fie supuse consultărilor cuvenite înainte de implementare, iar membrii Consiliului ASF să fie numiţi exclusiv pe baza competenţelor şi calificării profesionale”.

ASF va fi condusă de un Consiliu format din 15 membri, dintre care un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, numiţi de Parlament şi propuşi de partide în baza algoritmului politic. Cum USL a câştigat alegerile legislative cu o majoritate de aproape 70%, îi revine dreptul de a numi zece membri dintre care unu este preşedintele.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a ajuns o reglare de conturi între partidele politice care poartă negocieri secrete, fac calcule şi măsurători pentru nominalizarea persoanelor care vor deţine cele 15 funcţii de conducere.

Alianţa aflată la guvernare USL, formată din PSD şi PNL, va primi partea leului, având dreptul de a numi cele mai multe persoane la conducere. Celelalte partide PD-L, UDMR şi PP-DD vor avea reprezentanţi în conducerea ASF fie pentru că au existat negocieri în spatele uşilor închise, fie pentru că unele dintre acestea au restanţe de plătit sau de încasat de la numirile politice făcute în instituţiile publice de actualul sau trecutul guvern, potrivit uno