Şase luni nu reprezintă o perioadă foarte lungă pentru a stabili un set de rezultate convingătoare. După o criză politică la cel mai înalt nivel din România, urmată de alegerile parlamentare din decembrie, relaţiile dintre Bucureşti şi Comisia Europeană au fost mai puţin tensionate, întrucât unele cereri europene au fost satisfăcute. Totuşi, într-un raport special publicat ieri, executivul UE îşi exprimă în continuare îngrijorarea faţă de atacurile la adresa independenţei sistemului judiciar şi de lipsa integrităţii unor aleşi.
Comisia a primit informaţii legate de intimidări şi hărţuiri la adresa unor persoane ce activează în sistemul judiciar şi instituţiile anti-corupţie, relevă documentul de 12 pagini prezentat la Bruxelles de purtătorul de cuvânt Mark Gray. Documentul notează că în unele cazuri s-au înregistrat "ameninţări personale contra judecătorilor şi familiilor lor şi campanii media care au mers către hărţuire'', continuă publicaţia citată.
"Aceasta necesită din partea întregii clase politice să formeze un consens pentru a se abţine de la discreditarea deciziilor judiciare, subminarea credibilităţii magistraţilor şi exercitarea de presiuni asupra acestora'', mai arată raportul CE.
Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra presei, despre care s-a afirmat că face presiuni asupra sistemului judiciar. În mod special, este pusă sub semnul întrebării capacitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) de a-şi îndeplini eficient rolul său de supraveghere.
În condiţiile existenţei unor jurnalişti care denunţă presiuni din partea guvernului, Comisia sugerează "nevoia unei revizuiri a regulilor actuale, pentru a garanta că libertatea presei este însoţită de o protecţie adecvată a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale indivizilor''.
