Povestea coplatii in sanatate nu este noua. A incercat si Guvernul Boc sa introduca acest sistem, dar s-a blocat in proceduri, presiuni, spaime electorale etc.
Dar coplata nu putea fi evitata dintr-un motiv foarte simplu: finantarea sistemului sanitar in conditiile date este absolut imposibila. Pur si simplu nu se poate.
Pentru ca un sistem care este sustinut de numai o treime dintre cei care il folosesc si care este capusat pe toate partile nu are nicio sansa. Aceasta este realitatea redusa la esenta.
Platitorii de asigurari sociale de sanatate sunt putini, din mai multe motive. Pe de-o parte, pentru ca exista foarte multe categorii legale exceptate, dar utilizatoare de servicii de sanatate. Si in acest context e foarte bine ca Guvernul a decis in sfarsit sa oblige macar o parte a populatiei rurale la plata acestei contributii.
Pe de alta parte, pentru ca exista foarte multe companii de stat cu restante istorice. Angajatii lor folosesc insa sistemul sanitar cu toate drepturile.
In plus, exista foarte multe persoane care nu platesc, fara a fi incluse in vreo categorie exceptata, pentru ca nu au venituri declarate, dar care beneficiaza de asistenta medicala de urgenta si de programele nationale de sanatate.
Teoretic, acesti oameni nu ar trebui sa beneficieze in niciun fel de bani asiguratilor. Dar practic, dupa ce Guvernul Nastase a nationalizat banii sanatatii, ei sunt varsati intr-o mare galeata de unde consuma toti, asigurati si neasigurati.
Ca dovada ca nationalizarea acestor bani reprezinta o sursa a problemei, in primul an de functionare a Casei de Sanatate, atunci cand banii colectati de la asigurati ramaneau la Casa si erau folositi strict pentru asigurati, CNAS a incheiat in excedent bugetar. De aceea, a si atras atentia Guvernului si i-a dat ideea crearii acelui fond unic pen
