Ciprul, o mică economie din zona euro, dar prea mare pentru a fi lăsată să se prăbuşească, este pe cale să obţină ceea ce vrea, un ajutor financiar internaţional pentru băncile sale, iar „salvatorii“ vor fi Europa şi Rusia. Miza este, pentru Bruxelles, integritatea uniunii monetare, iar pentru Moscova banii oligarhilor, un avanpost la Marea Mediterană şi în zona euro şi vaste rezerve de gaze naturale. În această luptă de „salvare“ şi Biserica îşi urmăreşte interesul şi a cerut ajutor Rusiei.
Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea, şeful Bisericii Ortodoxe a Ciprului, i-a cerut omologului rus de la Moscova să încerce să-l convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să acorde Ciprului un nou împrumut de urgenţă, după cel de 2,5 miliarde euro oferit de Moscova în urmă cu 13 luni, scrie Bloomberg.
O mare parte din ajutorul pe care Nicosia l-ar obţine de la creditorii internaţionali ar ajunge la bănci. Biserica din Cipru controlează 28% din a treia bancă cipriotă ca mărime, Hellenic Bank.
La 15 ani de la propriul default, Rusia pare că este trasă în eforturile Bruxellesului de a ţine intactă zona euro din cauza legăturilor financiare pe care această ţară le are cu Ciprul.
Maşina de spălat bani a Rusiei
Guvernul german insistă ca Moscova să contribuie la orice bailout internaţional pentru Cipru susţinând că fondurile ruseşti, legale sau ilegale, domină sistemul bancar cipriot, dar până acum nu s-a grăbit să sară în ajutorul micii economii europene. Motivul reticenţei Berlinului este statutul Ciprului de centru de spălare de bani pentru oligarhii ruşi.
„Ciprul a funcţionat ca o maşină de spălat pentru Rusia ani de-a rândul. Ar fi cu adevărat o justiţie poetică dacă UE ar cere Rusiei să contribuie cu fonduri de stabilizare“, a afirmat Raymond Baker, şeful Global Financial Integrity, organizaţie americană care luptă contra
