Părea mirat domnul de Vrijer numai la enunţarea „poveştii ciudate” că FMI a fost chemat în 2009 în România tocmai pentru a sări în ajutorul băncilor. Asta ca şi când nu ştia că scrisoarea de intenţie convenită cu Guvernul României cu numai o zi înainte mai deschidea un favor către bănci. La doar câteva ore de la redactarea editorialului am aflat că Guvernul a amânat, prin ordonanţă de urgenţă până în luna iulie a.c. introducerea articolului din Codul de procedură civilă care oferea posibilitatea ANPC sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare. Hotărârea guvernamentală a venit în urma înţelegerii convenite cu FMI, fiind prinsă în scrisoarea de intenţie cu Fondul, au declarat surse oficiale. Citiţi şi Pe cine ajută, de fapt, FMI. "Povestea ciudată" pe care nu a auzit-o Fondul Ceea ce lobby-ul bancar autohton nu a reuşit să treacă prin Parlament, la sfârşitul anului trecut, reuşeşte acum lobby-ul bancar occidental să impună Guvernului prin mâna lungă şi de fier a FMI. După ce au operat pentru ani buni în afara legilor capitalismului şi ale pieţei libere, introducând în contracte posibilitatea majorării arbitrare a dobânzilor ajustabile fără un benchmark al pieţei, acum băncile vor să fie mai presus şi faţă de legea românească. Este interesant că premierul Victor Ponta, de formaţie jurist, consideră că este nimerit ca printr-un demers politic să lase un loc băncilor pentru a se sustrage în faţa Justiţiei. Decizia vine în contextul în care numai cu câteva ore înainte o casă de avocatură implicată în procese a furnizat o statistică potrivit căreia între 75% şi 90% dintre procese câştigul de cauză aparţine debitorilor. Băncile comerciale, cu probleme pentru aproape o cincime dintre contractele de credit acordate şi cu un deficit de lichidita