Veniturile mici sau chiar pierderea locului de muncă i-au pus pe mulţi români în situaţia de a nu-şi putea plăti la timp ratele sau să nu le mai poată achita deloc. În aceste cazuri, pentru a recupera banii, băncile au apelat la executări silite. În 2012, Judecătoria Cluj-Napoca a aprobat circa 10.000 de executări silite.

Potrivit judecătorului Marian Lucian, preşedintele Judecătoriei Cluj-Napoca, în majoritatea cazurilor de executări silite încuviinţate de instanţă creditoriii au fost instituţiile bancare, fie că a fost vorba de contracte de leasing sau împrumuturi neplătite. "De la an la an s-au înregistrat un număr tot mai mare de executare şi în acelaşi timp s-a observat o mai mică putere de plaăa a creanţelor în faza de executare silită a debitorilor. Cu cât anii sunt mai grei şi oamenii sunt mai împovăraţi de criza economică cu atît mai puţini pot să îşi plătească creditele bancare", arată Călin Şorţan, executor judecătoresc.

Chiar dacă numărul restanţierilor bancari este în creştere, românii continuă să se împrumute. Ei au devenit însă mult mai precauţi, astfel că accesează credite mai mici. "Sunt încă împrumuturi curente care se iau de către români, sunt încă oameni care îşi cumpără un apartament, o casă. Se împrumută cei care au capacitate de rambursare sau cei care au o economisire mai mare, dau un avans mai mare şi nivelul împrumutului e mai mic", spune Iosif Pop, economist.

Un proiect de lege al unui parlamentar bucureştean ar putea veni în sprijinul celor care nu reuşesc să îşi achite datoriile bancare. Bogdan Diaconu propune amânarea executărilor silite până la doi ani, de la momentul în care instanţa încuviinţează recuperarea datoriilor.