Raportul dat publicităţii ieri, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verifi care (MCV), subliniază că Justiţia nu este eliberată de presiuni din partea politicului. Multe dintre acestea au luat forma unor campanii mediatice, din care nu au lipsit "atacurile cu caracter personal".

Împotriva unor membri ai sistemului de justiţie din România s-au desfăşurat "campanii mediatice de hărţuire". Este poate cea mai îngrijorătoare dintre concluziile Raportului MCV pentru România, prezentat ieri de Comisia Europeană. "Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă, care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de CNA", precizează negru pe alb documentul.

Comisia Europeană mai observă că, în ciuda recomandărilor făcute vara trecută, "atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat".

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a evitat să dea exemple, dar a subliniat că "este vorba despre cazuri în care este folosită mass-media pentru a intimida anumiţi oficiali". "Nu pot da exemple concrete de ziare sau jurnalişti, dar am avut plângeri din partea unor instituţii sau persoane care se ocupă de reforma în justiţie, care s-au plâns de hărţuire prin intermediul presei", a spus el. Pentru un observator atent al peisajului mediatic românesc nu este nevoie însă de exemple din partea CE.

Execuţii mediatice

ÎCCJ. Judecătoarea Livia Stanciu, preşedinta instanţei, criticată după ce a prezidat completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase. (Jurnalul naţional)

Iulian Dragomir, criticat după ce a emis mandatul de interceptare în dosarul procurorilor Bălan-Sâmpetru, în urma căruia a fost interceptat şi premierul Victor Ponta. (Jurnalul naţional)

CSM. După ce Oana Schmidt Hăineală a candidat la şefia CSM, a fost acuzat