În 2012, valoarea totală a plăţilor restante la creditele angajate de persoane fizice şi agenţii economici a crescut cu 38 milioane euro.
Efectele pe care criza le are asupra unora dintre domeniile de activitate economică importante pentru Galaţi, de la scăderile înregistrate pe piaţa oţelului sau cea a construcţiilor la scăderea volumului transportului de mărfuri pe Dunăre, au efecte dezastruoase asupra economiei gălăţene. Aceste efecte sunt reflectate de evoluţia PIB-ului judeţului Galaţi.
În urmă cu doi ani, Galaţiul se situa pe un nedorit loc 3 în clasamentul judeţelor cu cele mai mari scăderi ale contribuţiei la PIB-ul naţional. Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2008, anul în care nu fuseseră resimţite efectele crizei, judeţul Galaţi avea un PIB de 10,493 miliarde lei. În 2009, primul an de criză, PIB-ul Galaţiului a scăzut la 9,686 iar în 2010 a suportat o scădere ceva mai mică, la 9,859 miliarde lei. În 2011, a fost înregistrată o creştere la nivelul anului 2008, de 10,856 miliarde.
Comisia Naţională de prognoză estima o creştere a PIB-ului Galaţiului la 11,355 miliarde în 2012 şi alte creşteri la 12,124 miliarde în 2013, la 12,976 miliarde în 2014 şi la 13,817 miliarde în 2015. Dar aceste estimări pot fi infirmate de prelungirea crizei în siderurgie, transporturi navale, construcţii etc. Alt semn al crizei este desfiinţarea în perioada 2009-2011 a peste 6.000 de IMM-uri, ce a determinat dispariţia a zeci de mii de locuri de muncă. La acest moment, Galaţiul se află pe locul 3 pe ţară la numărul şomerilor neindemnizaţi, cu un procent de 73,14%, situându-se după Dolj şi Teleorman. Un alt efect al crizei este blocajul în care a intrat la Galaţi unul dintre „motoarele" activităţii economice, creditarea.
La 31 decembrie 2012, valoarea totală a creditelor angajate de agenţii economici şi persoanele fizice din judeţul
