Inerţia Guvernului de a urgenta lucrările de infrastructură determină autorităţile locale să ia în mână frâiele unor astfel de proiecte. Acestea sunt ambiţioase, însă rămân la stadiul de vise ca urmare a fundamentării lor economice insuficiente şi a disputelor locale.

Fără speranţe că vor avea parte de bani publici pentru rezolvarea problemelor locale, multe consilii judeţene din România cochetează cu ideea realizării unor ample proiecte de infrastructură, finanţate şi exploatate împreună cu finanţatori privaţi. Imaginaţia e mare, optimismul la fel, fiecare serie de politicieni locali se întrece în promisiuni făcute alegătorilor, privitoare la urgentarea acestor proiecte, însă în practică nu se întâmplă mai nimic. Spitale, poduri, închisori, parcuri fotovoltaice, tunele, transport ecologic şi chiar poligoane de tir sunt câteva dintre ambiţioasele proiecte de Parteneriate public-private gândite de autorităţile publice locale din România.

Idee de afaceri? Tunel de 92 milioane de euro pe un drum judeţean

Poate cel mai spectaculos proiect local este cel derulat de către Consiliul Judeţean Maramureş pentru realizarea unui tunel cu taxă pe sub munţii Gutâi şi cu o lungime de 4,4 kilometri. Dacă ar reuşi, tunelul ar facilita o legătură rutieră utilă între extremitatea nord-estică a UE şi Coridorul IV pan-european ce tranzitează România. Tunelul maramureşean urmează să fie inclus în alt proiect mai larg, numit Axa Nordului care ar scoate din izolare judeţul. Axa gândită de autorităţile locale pleacă din zona localităţii Mara şi duce la Sighetu Marmaţiei de unde un pod peste Tisa stabileşte legătura cu Ucraina. "Tunelul rutier cu taxare utilizatori" are o valoare a investiţiei de 92 milioane euro (la preţuri din 2003) şi permite scurtarea distanţei dintre Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei cu 12 kilometri (timpul de deplasare cu 30 de minute). La un nivel al