Ca urmare a campaniei de dezvăluiri despre neregulile din luma medicală, iniţiată de Evenimentul zilei, Capital aprofundează acuzaţiile sursei „Medicul de gardă“ şi explică unde scârţâie sistemul

Sistemul sanitar pare să fie veșnic în criză. După ce s-a confruntat cu plafoane de medicamente compensate epuizate din cauza prescripțiilor medicale mai mult sau mai puțin interesate, după ce a încercat prescripția pe rețetă a substanței active, Sănătatea a instituit taxa de clawback, introduce rețeta electronică și vrea să emită și cardul de sănătate. Câțiva dintre acești pași ar fi fost buni, doar că nu s-au pus în aplicare.

Pe de altă parte, sistemul sanitar se confruntă şi cu alte crize sistemice: taxa clawback a fost calculată cu greșeli și, din această cauză, prost colectată, rețetele electronice sunt cu un pas înaintea medicilor care învață abia acum noi programe de calculator, iar sistemul de transmisie a datelor este atât de securitizat, încât transmiterea poate dura și o oră sau chiar mai mult.

Criza sistemică a rețetelor în STS

Taxa clawback, introdusă în 2009 și prin care producătorii de medicamente sunt obligați să returneze statului o parte din veniturile lor pentru a se controla astfel consumul de medicamente compensate și gratuite „este injustă și păguboasă în special pentru producătorii de medicamente generice care au fabrică în România. 20% din taxă este o acoperire de deficit bugetar, 30% din ea este plătită pentru venituri realizate de distribuitori și farmaciști, iar în 2012 s-a plătit și pentru TVA (deci taxă pe taxă)“, spune Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice.

Mai conciliant, Dan Zaharescu, președintele Asociației Române a Producătorilor și Importatorilor de Medicamente (ARPIM), spune că, pentru anul trecut, taxa clawback poate fi calculată la un nivel de maximum 30% di