Emisiunea de astăzi, în care discutăm despre unele dintre probleme sistemului public de sănătate din Bosnia Herţegovina, face parte din proiectul „Temoins du Monde”, care include 30 de reportaje din 10 ţări învecinate României sau aproape de aceasta – Albania, Kosovo, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia, Georgia, Moldova şi Ucraina.
Astăzi discutăm despre problemele sistemului public de sănătate din Bosnia Herţegovina. O ţară apărută relativ recent, după destrămarea Iugoslaviei, o ţară în care de fapt există trei state, fiecare cu propria conducere. O ţară fără stat, după cum mi-au spus de multe ori cei cu care am vorbit în Bosnia Herţegovina. Ascultă varianta audio Un documentar de Cătălin Lenţa
O ţară împărţită după criterii etnice, iar reprezentanţii etniilor de cele mai multe ori doar mimează dialogul. O ţară în care există puţine iniţiative acceptate de la nivel central, de multe ori acestea fiind contestate sau chiar boicotate. În plus, o ţară cu mari probleme economice, o ţară în care în oraşe încă se văd destul de bine urmele războiului, o ţară în care proiectilele şi minele rămase din conflict sunt probabil mai numeroase decât locuitorii. O ţară în care autorităţile acum se ocupă de adunarea datelor din domeniul sănătăţii după criterii moderne, o ţară în care încă nu se prea ştie exact numărul celor care suferă de o boală sau alta. Mai multe date par a avea organizaţiile internaţionale din domeniu.
De exemplu, în 2010, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat rezultatele unor sondaje de sănătate desfăşurate în 2008 şi 2009. Bosnia şi Herţegovina şi Croaţia au fost ambele incluse pe lista primelor 10 cele mai supraponderale populaţii din lume în ultimul deceniu. Bosnia - Herţegovina s-a clasat pe poziţia a şasea, datele arătând că 63% din cetăţeni sunt supra-ponderali. Croaţia s-a
