În fiecare an, la 1 februarie, militarii armatei române sărbătoresc Ziua Intendenţei Militare. Intendenţa este specialitatea militară considerată a fi indispensabilă în ceea ce priveşte aprovizioanarea militarilor cu hrană, uniforme şi tot ceea ce înseamnă logistică, mai ales în perioade de război.

Întrega armată română, aniversează 152 de ani de la înfiinţarea intendenţei militare, la 1 februarie 1861, când prin Înaltul Ordin de zi nr. 29, al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-au pus bazele intendenţei militare.

Asigurarea echipamentului şi a hranei reprezintă activitatea de bază a intendenţei. Doar cine nu a îmbrăcat vreun minut haina militară, nu ştie ce pondere are intendenţa într-o structura militară, de la bocanc la bonetă, de la lama de bărbierit de dimineaţă şi până la ceaiul de la masa de seară. Spre deosebire de alte arme, dintre care unele se fac simţite numai la război, iar altele sunt pur şi simplu invizibile, intendenţa este prezentă la vedere, adică 24 de ore din 24, fie că este zi obişnuită, duminică sau sărbători legale ori religioase.

Ofiţerul de intendenţă este primul care vine în unitate să organizeze condiţiile de cazare, hrănire, igienă şi instrucţie, el fiind şi ultimul care părăseşte zona şi care, la o adică, va stinge lumina. Până atunci însă, ţine pasul cu luptătorul, ba chiar şi îl propulsează, modernizându-se şi adaptându-se câmpului de luptă actual.

Astăzi, intendenţa poartă un alt nume şi anume logistica. Logistica este un concept frecvent utilizat în diverse medii şi domenii de activitate, căpătând dupa caz, multiple înţelesuri şi semnificaţii. De fapt, ce este logistica? Conceptul cuprinde ansamblul de cunoştinţe tehnice şi de activităţi practice şi organizatorice prin care trupele sunt asigurate cu tot ceea ce le este necesar pentru trai şi pregătire de luptă. Sunt şapte arme care fac parte din logistică şi to