Comparat cu starul fotbalului olandez şi apoi criticat pentru excesele culinare, atacantul Viitorului spune că a redevenit fotbalist "printre exagerări".

N-ai crede că e un tip ruşinos, unul care să-şi înghită cuvintele. Pe teren are ceva din alura lui Cămătaru şi o dezinvoltură, de la preluări pînă la proteste, de parcă zici că-i botezat acolo, în buza ierbii şi la marginea vestiarului. Se aşează timid însă în holul hotelului andaluz în care e cazată "naţionala". Îmbrăcat în tatuaje şi în emoţie: o combinaţie paradoxală, la fel cum a fost traiectoria lui pînă acum. Denis Alibec, puştiul teribil şi cumva atît de firesc!

- Denis, întîi de toate, cum te simţi la lotul naţionalei mari?

- Emoţionat la început, dar acum mi-am intrat în ritm. Cu mulţi colegi mă ştiu de la loturile de juniori sau din Liga 1. Iar cu domnul Piţurcă încep să mă obişnuiesc.

- Greu ritmul de aici, cu 3 antrenamente pe zi?

- Pfff... greu, dar am mai avut parte de asta la loturile de juniori. Oricum, domnul Piţurcă nu-i aşa de dur ca om pe cît mă speriasem eu!

Mama şi "domnul Hagi"

- Deşi ai numai 22 de ani, ai activat deja cîteva echipe, ba ai şi bifat trei ţări: Romania, Italia, Belgia.

- Da, am căpătat experienţă, să zicem, dar mi-am şi învăţat lecţiile!

- Adică?

- Bine, singur mi le-am predat, să spunem !

- Credeai cînd te-ai întors în Liga 1, la Viitorul, că mai ajungi la naţională?

- Am crezut asta în ziua în care am ajuns la Inter Milano! Apoi, încet-încet, mi-am pierdut cred visul acesta. Da, de cînd m-am întors în Romania am început să cred iar. M-am recîştigat, cu ajutorul familiei, al mamei, şi al domnului Hagi.

- Şi în afara terenului?

- Da, mi-am recîştigat drumul. Uite, acum cîteva luni, mi-a fost suspendat permisul auto pentru viteză. Dar mă duceam la antrenamentul Viitorului, nu te gîndi la altceva! @N