Fărşangul este o tradiţie de secole în zonă. Tinerii se costumează şi pornesc pe străzi pentru a alunga spiritele rele. Sunt răsplătiţi cu gogoşi, pălincă şi ouă nefierte. Evenimentul are loc în fiecare an, în 2 februarie. Fărşangul este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei, un ceremonial de primăvară ce precede intrarea în Postul Paştelui. În cadrul alaiului defilează feciori ce poartă măşti animaliere (lup, urs), dar sunt reprezentate şi personaje din viaţa reală (mire, mireasă, doctor, preot etc). La pregătiri participă şi fetele din sat, care-i ajută pe feciori la confecţionarea măştilor, la împodobirea animalelor (cai, măgari) şi a carului alegoric care conduce alaiul pe uliţele satului. Zarva asurzitoare pe care o produce alaiul, are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenie, infertilitate, întuneric şi chiar anotimpul rece asimililat morţii temporare a naturii. Sătenii adunaţi la porţile caselor cinstesc alaiul cu gogoşi, sume de bani, pălincă şi ouă nefierte. Totul este în exces: băutura şi zgomotele pentru alungarea duhurilor rele şi pentru intrarea în noul ciclu temporal – postul. Organizarea Caravanei va avea loc la ora 10.00, iar plecarea alaiului pe străzile satului se va face în jurul orei 10.30. Obiceiul se încheie cu Balul Fărşangului, care va avea loc începând cu ora 20.00.