Destinat scriitorilor din spaţiul hispanofon, din peninsulă şi din continentul latino-american, Premiul Cervantes urma să revină, în 2012, conform tradiţionalei alternanţ e, unui reprezentant din fosta metropolă, după ce laureatul anterior fusese poetul chilian Nicanor Parra.

Anul acesta, juriul a decis ca premiul să fie acordat lui José Manuel Caballero Bonald1, aflat de mai multă vreme pe o listă de propuneri, alături de alte figuri reprezentative, printre care şi aceea a colegului său de generaţie, strălucitul romancier şi eseist Juan Goytisolo. Ceremonia de decernare va avea loc la 21 aprilie în istorica aulă a Universităţii din Alcalá de Henares. Preşedintele juriului, Darío Villanueva, critic literar şi secretar general al RAE (Academia Regală Spaniolă), a relevat meritele celui premiat, definindu-l ca „romancier poet” permanent prezent în actualitate, interesat în primele sale opere de problemele sociale ale Spaniei postfranchiste, un creator în domeniul limbii, apreciat pentru meritele sale şi în ţările din America Latină.

Născut la 11 noiembrie 1926, în localitatea andaluză Jerez de la Frontera, patria artei flamenco şi a faimoaselor vinuri, dintr-un tată cubanez şi o mamă provenind dintr-o familie aristocrată franceză, José Manuel Caballero Bonald avea să cunoască îndeaproape ţările de origine ale părinţilor, în special Cuba, unde a trăit din 1965 până în 1968, după un “autoexil” tot de trei ani (1959-1962), în Columbia, în timpul căruia a funcţionat ca profesor de literatură spaniolă la Universitatea Naţională din Bogotá. A călătorit şi în multe alte ţări din lume, inclusiv, prin anii ’70, în România. Experienţa latinoamericană, pe fondul nonconformismului funciar al scriitorului, îi modelează viziunea şi personalitatea în sensul unei mai mari deschideri, ce îl va determina cu atât mai mult să excludă convenţionalismul şi rigiditatea în