[...] vom face o analizǎ comparativǎ a acestui efect de migrație, pe baza a douǎ surse independente: sondaje de opinie CCSB și datele oficiale puse la dispoziție de institutele statistice naționale din Italia și Spania, locul principalelor comunitǎți de emigranți informali români. Vom demonstra cum aceste douǎ serii de date independente se valideazǎ reciproc, identificînd volume și evoluții comune și vom confirma cu aceastǎ ocazie cifra des vehiculatǎ în dezbaterile publice de români necontabilizați în statisticile oficiale: 3 milioane.
[...] Tabelele [...] și reprezentǎrilor lor grafice [...] ne ajutǎ pe de o parte sǎ înțelegem amploarea fenomenului migrației informale, nesurprinse în datele oficiale ale instituțiilor românești, pe de altǎ parte sǎ surprindem puternica suprapunere, concordanța aproape perfectǎ dintre cele douǎ surse de analizǎ utilizate.
Putem vorbi despre o validare reciprocǎ a acestora, cvasi-suprapunerea lor [...] fiind remarcabilǎ.
Vedem astfel cum de la începutul anului 2000 încoace numǎrul de români emigrați crește de la o valoare cvasi-rezidualǎ de cîteva zeci de mii de persoane (28 de mii în 1999, 85 de mii în 2000) la un volum de 3 – 3,5 milioane de persoane, comparabil cu al unor țǎri precum Lituania, Uruguay, Armenia, Mongolia sau Rep. Moldova.
Din țara România identificǎm o sub-țarǎ emigratǎ! 3 milioane de suflete, preponderent de vîrstǎ activǎ, care în ultimii 10 ani de zile au plecat în altǎ parte, din considerente preponderent economice (spre deosebire de valurile anterioare de migrație din perioada comunistǎ sau de la începutul anilor 90, cu motivații preponderent ideologice / politice).
Dintr-un articol în curs de publicare: “Identificarea volumului de emigranți români care nu sînt cuprinși în statisticile oficiale din România. Analiza comparativǎ longitudinalǎ a datelor estimate prin sondaj și a
