Partidele care susţin independenţa din Scoţia (Marea Britanie) şi Catalonia (Spania) pregătesc pentru anul viitor referendumuri al căror rezultat speră să ducă la despărţirea lor de aceste state. Unii analişti consideră că o asemenea evoluţie i-ar putea încuraja şi pe alţii din Europa să le urmeze exemplul.

Între Scoţia şi Catalonia există diferenţe considerabile: prima a fost privită întotdeauna ca o “ţară” separată în interiorul Regatului Unit, iar revendicările de autodeterminare ale celei de-a doua îşi au rădăcinile în vremurile medievale.

Guvernul premierului David Cameron a acceptat să coopereze în privinţa organizării unui referendum privind independenţa Scoţiei, în toamna lui 2014, deşi pledează viguros împotriva unei separări. În contrast, Madridul a declarat că va lupta împotriva unui referendum similar privind Catalonia invocând considerente constituţionale. Totuşi, partidele separatiste aflate la putere în această regiune îşi vor continua probabil demersurile, încercând să organizeze la rândul lor în 2014 o consultare populară privind independenţa comunităţii lor.

Există păreri că aceste două campanii se vor susţine reciproc, în lunile care vin. Fiecare dintre cele două cauze se bazează pe game similare de argumente emoţionale şi economice, dar şi pe nemulţumirea larg răspândită faţă de cei aflaţi la putere în capitalele naţionale.

Sondajele de opinie au rezultate variate, dar cel puţin unul indică faptul că peste jumătate dintre alegătorii catalani ar vota pentru un stat separat, dacă s-ar ivi ocazia. Comparativ, doar puţin peste o treime din scoţieni ar face o alegere similară în ce-i priveşte, deşi ambele tabere - pro şi contra separării - sunt de acord asupra faptului că cifrele s-ar putea schimba până la referendum.

Militanţii în favoarea independenţei din ambele ţări nu ezită să sublinieze că s