Capete de curcubeu arcuit peste râul vieţii, un album somptuos - ,,Ilie Boca” de Georgeta Djordjevic, Editura Eurograma Invent, Bucureşti, 2010 – şi o carte caldă, ca o poveste spusă şi ascultată pe prispa casei părinteşti, ,,Carte cu Ilie Boca” de Carmen Mihalache, Editura Corgal Press, Bacău, 2012, sărbătoresc la o vârstă frumoasă un mare artist român contemporan, pe pictorul Ilie Boca, născut la 21 februarie 1937 în Botoşana Sucevei.

Primul ne prilejuieşte o întâlnire majoră cu opera, şi de aici cu omul, în măsura în care, cum visa în pagina ,,Cărţii”, aceasta este însufleţită de trăirile şi de amintirile sale, fiind ,,o alcătuire vie, cu memorie, cu sentiment”, cea de-a doua cu omul, care îşi priveşte opera, în cel mai complet înţeles cu putinţă, al creaţiei plastice şi al construcţiilor propriei vieţi. Amândouă însă în oglindă, în oglinda paginilor de hârtie.

,,Carte cu Ilie Boca” nu este însă pur şi simplu o carte confesivă, critic teatral, cu simţul întâmplărilor, al trăirilor, al detaliilor semnificative care pot să captiveze spectatorul/cititorul, Carmen Mihalache ştie să provoace aducerea lor pe scenă şi să le plaseze în lumina reflectoarelor. Curgerea le este marcată inspirat de fotografii şi de picturi care, cerându-ne să întârziem asupra lor, cu forţa tandră a frumuseţii, ne impun firesc, pe lângă cuvântul de laudă pentru Carmen Mihalache şi unul pentru editor, Cornel Galben, care înainte de retragerea sa din lume, colaborând probabil îndeaproape şi cu artistul, a atins cu acest volum vârful anilor dedicaţi activităţii editoriale. Pe hârtia ecologică, de o luminozitate blândă, reproducerile păstrează maximum din picturi, impulsul de a atinge, de a simţi tuşeul mătăsos al paginii este aproape irepresibil, volumul se ţine cu plăcere în mâini şi, în clipe de reflexie asupra lui, la piept. Ca şi Carmen Mihalache, Cornel Galben a pus la băta