"Sam, tu crezi în Dumnezeu? "Nu aşa ca la biserică". "Eu cred, pentru că Dumnezeu mi-a salvat viaţa". E dialogul dintre doi oameni ai străzii şi americanul care i-a „adoptat". Vezi un material în care un american mutat la Cluj şi un clujean povestesc viaţa a doi vagabonzi şi încearcă să le găsească o slujbă, dar şi despre problemele birocratice. Între timp, le-au găsit o locuinţă.

Istvan şi Ileana stăteau pe unde apucau. Acum, locuiesc în apartamentul unui prieten al unui american ce locuieşte la Cluj care, împreună cu un alt tânăr, încearcă acum să le găsească şi slujbe. Deocamdată însă s-au lovit de nenumărate piedici birocratice şi, între timp, filmează un documentar despre cei doi vagabonzi, care ar urma să ajungă în America şi, în funcţie de fonduri, pe ecranele cinematografelor din România.

„Dormeam pe Rapsodiei sub balcon, lângă boxa de gunoi, în Zorilor", spune Istvan în documentar. „Era o seară rece de octombrie. Când m-am întors m-am trezit fără pături, fără nimic. Absolut totul era furat şi nu mai aveam pe ce dormi. O noapte am dormit cu ea (arată spre Ileana-n.red.) pe nisipul gol, şi a doua zi am venit jos. Am dormit şi în Hasdeu pe iarbă, pe bănci, am avut multe anturaje".

Cei doi vagabonzi sunt Ileana şi Istvan , iar cei care i-au „adoptat" sunt Sam cel Român - americanul stabilit la Cluj căruia nimeni nu-i ştie numele adevărat - şi Andrei Palatkas, un clujean care are ca hobby documentarele video. „Ideea ne-a venit separat înainte să ne cunoaștem", spune Palatkas. " Eu l-am cunoscut pe iști în parcarea unui supermarket din Observator, mi-a cerut o țigară. De obicei nu dau țigări oamenilor care le cerșesc, dar modul cum mi-a cerut, politicos, m-a făcut să mă răzgândesc în cazul lui".

"Timp de o săptămâna m-am întâlnit cu el în parcarea magazinului, pentru că eu îmi făceam diferite cumpărături. Mă tot salute, iar în