O investitie extrem de importanta pentru Maramures treneaza de opt ani, fiind tot in stadiul de… hartii. In timp, proiectul a fost schimbat, locul constructiei a fost modificat de peste zece ori, judetul a fost condus de trei presedinti de Consiliu Judetean, iar din bugetul Maramuresului s-au cheltuit mai bine de 1,5 milioane de euro. Un calvar, recunoaste primul presedinte al forului judean in mandatul caruia a demarat proiectul.

Proiectul, care acum e mai aproape decat oricand de aprobare, a crescut ca o gogoasa financiara, ajungand de la 50 de milioane de euro la aproape 63 de milioane de euro. La acest munte de bani va cotiza fiecare maramuresean, nota de plata din bugetul judetului urmand sa se ridice la 17,5 milioane de euro. E drept, din banii acestia se vor intoarce in visteria judetului 11 milioane de euro, nota de plata neta fiind 6,4 milioane de euro. Un mizilic in comparatie cu valoarea totala a proiectului, sustin cei care conduc judetul.

Pentru ca n-avem acesti bani, ii vom imprumuta de la o institutie financiara, urmand sa-i returnam cu dobanda. Pentru a stii cum si din ce motive s-a ajuns in aceasta situatie, trebuie sa aflam istoria sistemului de management integrat al deseurilor din Maramures , o poveste de 63 de milioane de euro, din care cea mai mare parte se va investi in Legalau, un loc din apropierea padurii din satul Sarbi - comuna Farcasa. Totul a inceput in toamna anului 2004.

„Prin octombrie-noiembrie 2004, in primele luni de mandat ca presedinte CJ, am reusit sa-i conving pe cei care erau atunci conducerea Ministerului Mediului ca Maramuresul trebuie inclus pe lista judetelor unui proiect pilot care, pe fonduri de preaderare (ISPA), urma sa finalizeze studii de fezabilitate in ceea ce priveste gestiunea integrata a deseurilor. In 2005 am fost inclusi in acest proiect si de acolo a inceput calvarul acest