Arădeanul Petru Şteţcu și colegul lui din Deva, Lucian. I. Văceanu sunt autorii cărții „Confensiunile unei informatoare”, care a văzut lumina tiparului la Editura Concordia. Cartea cuprinde 14 capitole, împărțite în două volume. „Romanul de contraspionaj este inspirat din realitate. Este vorba despre activitatea unei informatoare (în anii după 1970) ce lucra într-un combinat chimic și este racolată de serviciile noastre de contraspionaj cu scopul de a descoperi adevăratul motiv și adevărata identitate a unor cetățeni străini ce veneau în țara noastră. Este vorba despre cei care veneau (și mai vin și în zilele noastre) sub diferite identități și funcții comerciale sau de afaceri, dar în fond erau ofițeri de spionaj străini (sub acoperire) ce veneau cu scopul de a fura de la noi informații despre invenții sau alte valori na­ționale. Iar serviciile de contraspionaj ale noastre, cu ajutorul unor cetățeni patrioți (informatori) spionii au fost deconspirați, preîntâm­pinându-se furtul acestor valori și folosul acestora de către alte țări sau servicii de informații. Nu toți cei ce vin în țara noastră (sub acoperire de excursioniști, turiști, oameni de afaceri, reprezentanți ai unor organizații internaționale, etc) vin cu gânduri bune. Aceștia vin pentru a fura bogățiile noastre, iar unii naivi, pentru câțiva arginți se vând în folosul lor și transmit acestora informații secrete de care aceștia se folosesc. Țara noastră încă mai este bogată și de aceea este atractivă pentru serviciile străine. Iar unii, din dorința de îmbogățire rapidă, uită de Constituție și de legi organice, și se vând acestor servicii străine. Vedem și în zilele noastre cum sub ochii nostrii, unele corporații internaționale au obținut concesionarea și extragerea de bogații ale subsolului țării noastre (vezi Roșia Montană, șisturile bituminoase) la un preț derizoriu (redevența de doar 4% față de 20% c