Premierul Victor Ponta a afirmat luni, 4 februarie, la Bruxelles că se caută semnarea unui nou acord cu FMI si Comisia Europeana "cât mai repede posibil". Aceasta depinde de finalizarea reformelor structurale însă.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
România beneficiază din 2011 de o cofinanţare minimă de 5% a proiectelor realizate cu bani europeni, faţă de procentul de 15% aplicat în mod normal.
Şi asta din cauza situaţiei economice speciale a ţării, care se află deja sub un acord de finanţare internaţional.
UE suportă în continuare până la 95% din costurile proiectelor de dezvoltare regională, în acest fel sperându-se că absorbţia fondurilor UE va creşte.
Acordul cu Comisia Europeană expira însă pe 31 martie, iar cel cu FMI trei luni mai târziu. Atunci cofinanţarea s-ar întoarce la 15%.
Dar guvernul român se pare că ar avea o soluţie. În cele trei luni care despart expirarea celor doua acorduri fie nu vor fi trimise cereri de rambursare la Bruxelles, şi deci nu va avea de plătit cele 15% cofinantare, fie se va descurca sa le plăteasca cumva.
Apoi, "cât mai repede posibil", România încearcă reînnoirea acordului internaţional cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială. Acesta este însă condiţionat de reformele profunde cerute de restructurările de la Transgaz, CFR Marfa şi C E Oltenia.
Fondurile UE sunt insă oprite
Fondurile europene sint in majoritatea lor pentru moment presuspendate din cauza problemelor sistemice înregistrate la plăţile efectuate între 2007 şi 2011.
Astfel, patru linii de finanţare din cinci sint presuspendate pentru Programul Operational Regional, doua linii ale Programului operational Transport si intregul program destinat competitivităţii economice.
În 13 februarie şi în 17 februarie, Comisia Europeana aşteapta o notificare din partea României privind modul
