Guvernul nu vrea să renunțe cu niciun chip la taxarea poluatorilor pe roți. Noua modalitate de calcul, venită la pachet cu o schimbare a denumirii taxei, învrăjbește producătorii și comercianții de mașini din România.
Anunțul privind un nou mod de taxare a poluării provenite de la autovehicule nu a mai făcut vâlva cu care ne-am obișnuit în ultimii ani. Nici schimbarea denumirii acestui bir în „timbru de mediu“ nu a mirat pe nimeni. Interesant este însă că locul reproșurilor și protestelor venite din partea cumpărătorilor de mașini a fost luat de declarații belicoase sau de susținere ale celor implicați în industria auto autohtonă.
O taxă mai logică
Declarațiile premerului Victor Ponta care clama, în săptămânile anterioare apariției proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea legii privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, că nu vor fi luate în calcul decât valorile de CO2 eliberate în atmosferă, s-au dovedit simple vorbe în vânt. Fără a cunoaște în detaliu problema, Ponta considera la acea vreme, eronat, că acest lucru este posibil. Clarificarea poziției Guvernului a venit abia odată cu apariția Ordonanței, când românii au aflat că în calcul vor intra și normele Euro, cilindreea și vechimea vehiculelor. Determinate de faptul că mașinile vândute anterior apariției normei Euro3 nu au trecute în documente emisiile poluante, aceste elemente de calcul schimbă radical valoarea taxei pe care trebuie să o plătească orice cumpărător de mașină nouă sau de ocazie, pentru care nu a fost plătită încă o taxă pe poluare.
În ciuda complexității calculului și a implementării a două modalități de stabilire a sumei în funcție de existența sau lipsa emisiilor de CO2 din documente, actuala propunere a autorităților, care are mari șanse să fie aplicată în următoarea perioadă, este ceva mai logică decât toate încercă
