Nu pretind că aş fi un cunoscător al teoriilor lui Einstein, ci doar că am auzit, ca şi dvs., de teoria relativităţii. Dacă ea se aplică, peste tot în lume, îndeosebi în special în fizică, este bine să ştiţi că în România se aplică şi în activitatea INS (Institutul Naţional de Statistică) şi a MFP (Ministerul Finanţelor Publice).

De ce spun asta?

Mă refer la două ştiri recente:

- demisia, la 4 ianuarie 2013, a lui Vergil Voineagu, din funcţia de preşedinte (echivalent secretar de stat) al INS, pentru erorile la calcularea PIB pentru anul 2011;

- comunicatul MFP privind execuţia bugetară pe 2012, din care putem afla, în linii mari, că deficitul a fost mai mic decât în 2011.

Ba chiar MFP ne-a prezentat şi procentele din PIB, în condiţiile în care nu ştim cât de "relative" au fost datele INS privind PIB din 2011 (că doar de-aia a fost demis Voineagu) şi "atenţie!!!" INS încă nu a publicat datele privind PIB pe 2012.

MFP se umple de ridicol şi mai mult, analizând cantitativ şi calitativ execuţia bugetară faţă de 2011, raportată la PIB.

Apare cel puţin o întrebare legitimă: de ce mai avem nevoie (noi, ca cetăţeni, dar şi MFP) de INS, dacă nu aşteptăm cifrele acestei instituţii legate de PIB?

Doi la mână: la ce informaţii s-a raportat MFP atunci când a făcut publice respectivele date?

Trei, cu voia dumneavoas-tră: care este referenţialul nostru când vorbim de date macro-economice?

Vă mai amintiţi de marea problemă de la referendumul de anul trecut? Câţi români cu drept de vot există?

Dacă îmi aduc aminte bine, în acest an este termenul limită stabilit de Comisia Europeană pentru finalizarea şi publicarea datelor de la recensământ.

Pe surse, se pare că, dintr-o eroare, INS a recenzat numai circa 85% din populaţia României. De asemenea, ar fi apărut unele probleme la integrarea datelor culese de operato