V-aţi gândit vreodată cum ar fi arătat un calculator demn de un rege al Franţei, dacă tehnologia de azi ar fi existat pe la 1700? O epocă a încăperilor tapetate cu mătase, cu mobilier lăcuit, din esenţe de lemn preţios, sau oglinzi somptuoase ar fi cerut un desktop care să se încadreze în decorul vremii. Un calculator potrivit avea să devină realitate abia peste aproape 300 de ani, fiind „invenţia” unui inginer român, stabilit la Paris.

Georges Chiriţă a plecat din România în decembrie 1990, dezamăgit de întorsătura pe care au luat-o lucrurile, la un an după Revoluţia din 1989. A ales Parisul, unde, ulterior, avea să studieze timp de aproape şapte ani diferitele stiluri şi curente care au influenţat creatorii de mobile şi decoraţiuni clasice. De profesie inginer electronist, Chiriţă s-a tot s-a gândit cum să combine „formele şi materialele nobile” ca să decoreze calculatorul, un obiect tot mai popular, dar cu forme industriale, făcut din plastic şi „însoţit de un cortegiu de cabluri şi care nu se poate asorta cu rafinamentul mobilierului în stil clasic”.

Astfel, inspirat de castelele Vaux le Vicomte şi Fontainebleau, în apropierea cărora locuieşte şi unde a „descoperit bogăţia artistică din epoca glorioasă a regilor Franţei”, a realizat designul pentru primele calculatoare, urmând linia principalelor stiluri clasice franceze, pe care le-a numit Louis XV, Louis XVI şi Empire.

De aici şi până la transformarea pasiunii într-un adevărat business de lux a mai avut de urmat câţiva paşi. Primul a fost recunoaşterea oficială a invenţiilor sale. Georges Chiriţă povesteşte că în august 1998 a depus brevetele de invenţie pentru creaţiile sale şi apoi Valerie-Anne Giscard d’Estaing, fiica fostului preşedinte al Franţei, Valéry Giscard d’Estaing, l-a selecţionat pentru a fi înscris în Cartea Mondială a Invenţ