Oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat că roverul Curiosity a forat pentru prima dată suprafaţa planetei Roşii duminică, 3 februarie.
Robotul se află în prezent într-o mică depresiune denumit Yellowknife Bay din Craterul Gale, iar roca aleasă pentru forat este una sedimentară care prezintă vinişoare de sulfat de calciu. Roca are şi un nume – John Klein, în memoria unui inginer NASA care a lucrat la proiectul Curiosity şi care a murit de curând. MSL (Mars Science Laboratory) efectuează aceste foraje în rocile din Yellowknife Bay cu scopul de a găsi urme ale apei, locaţia fiind ideală datorită formei sale de bol, care ar fi putut în trecut să fie cuprinsă de apă.
Compoziţia rocilor este extrem de importantă pentru misiunea sa, întrucât sedimentele din crater conţin înregistrări geochimice ale condiţiilor în care s-au format. Forarea într-o rocă furnizează o mostră proaspătă de material care nu a fost alterat de condiţiile de la suprafaţă, precum vremea sau radiaţiile.
Liderul acestei operaţiuni, Daniel Limonadi, a declarat pentru huffingtonpost.com înainte de realizarea forajului că „Operăm roverul cu prudenţă odată cu apropierea momentului decisiv. Este o provocare, care va reprezenta prima operaţiune în care un robot va fora în rocă pentru a colecţiona mostre de pe Marte.” Înainte de startul acestei operaţiuni, oamenii de ştiinţă au apăsat „burghiul” la suprafaţă pe timp de noapte pentru a vedea cât de drastic va afecta scăderea în temperatură braţul roverului. Curiosity a aterizat pe Marte pe 6 august 2012, iar de atunci s-a deplasat înspre est, către o zonă care se află la intersecţia a trei terenuri diferite din punct de vedere geologic.
Oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat că roverul Curiosity a forat pentru prima dată suprafaţa planetei Roşii duminică, 3 februarie.
Robotul se află în prezent într-o mică depresiune denumit Y
