Între România şi Marea Britanie a apărut un diferend diplomatic pe tema planurilor Londrei de a extinde restricţiile impuse cetăţenilor români în Marea Britanie şi după 1 ianuarie 2014, relatează duminicalul Observer.

Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

Divergenţele au devenit publice după întâlnirea miniştrilor de Externe ai celor două ţări şi după convocarea ambasadorului britabnic la Bucureşti de către ministrul delegat pentru diaspora română.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat la Observer că planurile britanice au cauzat o "serioasă preocupare", dar că omologul său, William Hague, i-a dat asigurări că orice măsură va respecta legislaţia europeană.

Aceeaşi problemă a fost discutată şi la Bucureşti între ministrul Diasporei, Cristian David şi ambasadorul Martin Harris.

"Trebuie să fii conştient că dacă vrei să-i ţii pe unii oameni afară în cadrul unei campanii publice, atunci îi faci pe alţii care sunt deja acolo şi integraţi să se simtă stingheri. M-am exprimat diplomatic", este citat ministrul român de Observer, un ziar cu orientare de centru-stânga.

La rândul său, ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, declară că românii şi bulgarii au fost prinşi la mijloc într-un joc de care ei nu aparţin.

Intenţiile Guvernului britanic

Discuţiile la nivel înalt româno-britanic survin la doar câteva zile după ce la Londra au fost făcute publice intenţiile Guvernului britanic de a examina posibilităţile de prelungire a restricţiilor impuse cetăţenilor români şi bulgari după data de 31 decembrie 2013, data expirării lor, după perioada maximă admisă de şapte ani, după data aderării la Uniunea Europeană.

O parte a presei britanice, mai ales cea de dreapta, a invocat pericolul "invaziei" românilor şi bulgarilor la începutul anului viitor, ceea ce ar pune sub presiune serviciile sociale, d