Iată că preşedintele Senatului – urmând exemplul anti-european al unor actuali sau foşti-viitori colegi de alianţă, gen Tudor Chiuariu şi Adrian Năstase –, mai dă un pumn în plex Comisiei Europene. Doar pentru a se face, oficial, scut în faţa a doi miniştri cercetaţi penal, Liviu Dragnea şi Relu Fenechiu. Neoficial, scut în faţa altora, probabil. După publicarea Raportului Comisiei Europene a decretat Mecanismul de Cooperare şi Verificare drept “caduc”, acuzând că acesta “aduce prejudicii României”. În opinia preşedintelui Senatului, MCV ar fi trebuit să dureze, “conform înţelegerilor iniţiale”, până în 2010, Aşa că dl Antonescu aşteaptă să afle, să i se comunice mai bine zis, cât va mai dura monitorizarea României în cadrul MCV. Două neconcordanţe la remarcile făcute de Crin Antonescu. Şi un răspuns care, de altfel, vine de la sine, la întrebarea “cât va mai dura?”.

Prima neconcordanţă: după integrarea României în U.E., Comisia Euro­pea­nă şi statele membre au decis mo­nitorizarea, pe termen neli­mi­tat, a acţiunilor autorităţilor în lupta împotriva corupţiei şi în reforma siste­mului judiciar, în ca­drul MCV. Şi asta pentru că – în cazul în care dl Antonescu a uitat –, deşi înainte de integrare, una dintre clau­zele de aderare vi­za lupta au­torităţilor cu marea corupţie, marile scan­da­luri de acest gen rămăseseră, în majoritatea ca­zu­rilor, doar la ni­vel de arestări şi scandaluri mediatice, după momentul 2007. În plus, Parlamentului i se repro­şa, constant, consecutiv şi inutil, blocarea ur­măririi penale în cazuri de corup­ţie în care erau implicaţi senatori sau depu­taţi.

A doua neconcordanţă: Oficialii C.E. nu puteau să ia în calcul ca acţiunea de monitorizare să fie suspendată din 2010. La sfârşitul acelui an, conform Centrului Român de Politici Euro­pene, din cele 29 de condiţionalităţi im­puse României în 1999, anul în care C.E. a re­co­