Anul 2013 a fost declarat în mod oficial de Uniunea Europeană ca unul al cetăţeniei, sau mai bine spus "Anul european al cetăţenilor”. Pe toată durata acestui an sunt programate numeroase manifestări şi acţiuni destinate să-i informeze pe cetăţenii Uniunii Europene în legătură cu drepturile lor şi cu diferitele programe de care pot beneficia. Intrucît Uniunea Europeană traversează o perioadă dificilă, fapt provocat în special de criza economică dar şi de o anumită “pană” de parcurs în ce priveşte integrarea, un astfel de moment explicativ este bine venit. Acest an european al cetăţenilor se doreşte deasemenea unul de reflecţie. Toţi cetăţenii Europei dar mai ales tinerii sunt invitaţi să se exprime, să spună ce aşteaptă de la Europa, cum văd ei în viitor destinul Uniunii Europene, forma pe care ar trebui să o adopte. "După 20 de ani de la crearea cetăţeniei europene, lucrurile au progresat în multe privinţe şi Europa are la activ multe realizări. A venit însă vremea unui bilanţ şi trebuie să reflectăm împreună la ceea ce ne va aduce viitorul” a spus Viviane Reding, comisara însărcinată cu justiţia şi cetăţenia. Anul european al cetăţenilor coincide cu a 20-a aniversare a introducerii cetăţeniei europene, prin Tratatul de la Maastricht, adoptat în 1993. Iar capitala României va găzdui, între 11 şi 13 februarie, un important colocviu pe această temă, urmînd să fie inaugurată şi noua reţea a Centrelor de Informare “Europa Direct România”, reţea care va juca un rol major în promovarea Anului European. Poate că este şi momentul să fie redefinit profilul adevăratului cetăţean, într-un moment cînd unii comnetatori vorbesc despre o anumită “oboseală a democraţiei”. In societatea de astăzi a-ţi asuma statutul de cetăţean înseamnă în primul rînd a fi activ, informat şi a participa direct la luarea deciziilor. Intr-un fel, dacă Europa traversează astăzi un moment de criz