Dacă despre întâlnirea dintre părintele Benedict Ghiuş şi Olga Greceanu stau mărturie manuscrisele ei aflate în arhiva „Benedict Ghius”, despre întâlnirea ei cu faimosul stareţ de la Sîmbăta de Sus nu avem decât un mic indiciu strecurat de Părintele Arsenie Boca într-una din predicile sale de la Mânăstirea Prislop, unde fusese mutat de mitropolitul Nicolae Bălan (1882- 6aug.1955) ca să-l mai scape de prigoana mercenarilor ocupantului sovietic. Este destul de plauzibil să plasăm întâlnirea pictoriţei Olga Greceanu cu părintele Benedict Ghiuş în perioada celor câţva ani postbelici în care Sandu Tudor (martir al închisorilor comuniste, călugărit în 1948 la M-rea Antim cu numele de Agaton) a organizat conferinţele aşa numitului grup al „Rugului Aprins”, grup de 17 persoane arestate zece ani după încetarea conferinţelor, în virtutea principiului de bază al injustiţiei comuniste: legea penală pedepseste retroactiv fapte care, la data săvârşirii lor, nu erau considerate ca infracțiuni. Încă din 10 ianuarie 1945, directorul ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa” (1) scria că „principiul neretroactivităţii” nu trebuie luat în seamă, fiind o „ficţiune juridică” (v. E. Socor în „Curierul”, apud. Gh. Vlăduţescu, „Neconvenţional, despre filozofia românească”, Bucureşti, 2002, p.175). La modul acesta cât se poate de limpede, comunistul E. Socor preciza chiar din timpul guvernarii generalului Nicolae Rădescu înfăţişarea aşa-zisei „legalităţi” în care „călăii harnici” ai Brigăzii Mobile acţionau nestingheriţi de nimeni din Comisia Aliată de Control, fiindcă aici „puterile occidentale delegaseră sovieticilor majoritatea competenţelor” (v. Vasile Valentin, în „Dicţionar de istorie a României”, Bucureşti, Ed. Meronia, 2007, p.97).

În 1949, la o slujbă despre Învierea fiului văduvei din Nain, Părintele Arsenie Boca a făcut o referire la una dintre conferinţele Olgăi Greceanu din