Poate că un titlu mult mai potrivit pentru aceste rânduri ar fi fost unul din sumedenia de zicale româneşi care vin precum o mănuşă situaţiei actuale, ceva gen „Hoţul strigă ”, ori, mai delicat, „Râde hârb de oală spartă”.

Căci în ce fel ar putea fi catalogat, altfel, ultimul porumbel scos pe gură de reprezentanţii în Parlamentul European ai alianţei socialiste, care, nici mai mult, nici mai puţin, vor să-l tragă la răspundere pe preşedintele Comisiei Europene, mai ceva precum pe şcolarii traşi de urechi în faţa clasei, pentru „erorile” din raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, prezentat săptămâna trecută şi care ne arată, încă o dată, cât de mult mai avem până la admiterea României în spaţiul Schengen.

Nu mai miră pe nimeni vorbele de duh din zona lui Crin Antonescu şi a Antenelor lui Felix, acelea că „Băsescu şi acoliţii lui reiau teza loviturii de stat, suspendării statului de drept”. Culmea este că liderul Partidului Naţional Liberal recunoaşte, cu guriţa lui neodihnită, dar comandată de neuronul său mult prea odihnit, că „nu s-a schimbat nimic în poziţiile pe care le-am avut în vară şi le am şi acum”. Cu alte cuvinte, pe de o parte Uniunea Social Liberală vrea o reparaţiune la ceea ce ei numesc „erori”, dar pe cealaltă susţine, prin vocea unuia dintre cei patru diriguitori ai ei, că totul a fost perfect legal în acţiunile în forţă îndreptate împotriva democraţiei şi statului de drept.

În aceste condiţii, orice om cu scaun la cap trebuie să tragă o singură concluzie. Aceea că raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare are mult mai multe erori decât se plâng reprezentanţii alianţei socialiste. Şi că acesta trebuia să fie mult mai dur împotriva actualei puteri care, se pare, pândeşte momentul oportun să o ia de la capăt cu atacurile contra statului de drept.

Sau, cu alte cuvinte, gunoiul este în og