- Istoric - nr. 24 / 5 Februarie, 2013 Ca tanar reprezentant al noii generatii, crescut si educat intr-o perioada de tranzitie confuza, imi este greu sa gasesc cuvinte potrivite pentru a comemora o somitate precum Iuliu Maniu. E dificil pentru mine sa inteleg un om cu o moralitate desavarsita, cu principii si idealuri inalte, pentru care si-a sacrificat pana si viata. E dificil, fiindca astazi gasim greu genul acesta de varfuri, care sa ne ghideze si sa ne inspire. Imi e dificil sa inteleg ca, nu cu mult timp in urma, acum 70-80 de ani, pentru oameni ca Iuliu Maniu, onoarea, patriotismul, integritatea, credinta erau valori cu mult mai importante decat banii, pozitia sociala si decat insasi viata. Oamenii politici de astazi sunt departe de aceasta realitate trecuta. Iuliu Maniu si-a pus amprenta asupra destinelor noastre, ba chiar le-a schimbat. A fost romanul de care noi toti aveam nevoie in acea perioada si de care am avea nevoie si acum. Un barbat ambitios, cu clarviziune, care ne-a dat sansa sa zicem, astazi, Targu-Muresului casa si Transilvaniei tara noastra. Iuliu Maniu s-a nascut in 1873, langa Simleul Silvaniei, dintr-un tata cu studii juridice la Pesta si Viena si o mama, fiica de preot vicar grecocatolic. A urmat scoala primara la Blaj, absolvind liceul calvin din Zalau. A efectuat studii universitare in Drept, la Cluj, Budapesta si Viena, unde a devenit doctor in drept in 1896. A revenit in Transilvania, la Blaj, unde a devenit avocatul Bisericii Greco-Catolice. La numai 24 de ani, este cooptat in Comitetul de conducere al Partidului National Roman. In 1906, a fost ales deputat in Parlamentul de la Budapesta. In 1915, este incorporat in armata austro-ungara si trimis pe front. In 1918, se intoarce in Transilvania si, impreuna cu viitorul cardinal Iuliu Hossu, Gheorghe Pop de Basesti si alte personalitati transilvanene, depune eforturi uriase pentru a reali