Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis marti mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,25 la suta pe an; gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, potrivit unui comunicat remis HotNews de Banca de emisiune. CA al BNR a analizat si aprobat Raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat publicului in 7 februarie 2013
Decizia era asteptata de analisti si bancheri, acestia estimand ca abia anul 2014 ar putea aduce o relaxare a politicii monetare prin reducerea dobanzii de politica monetara la 4,75% in decembrie 2014. Banca Nationala a Romaniei ar putea reduce rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei pana la 12% si pe cele in valuta pana la 18,5% in decembrie 2014.
Teoretic, dobanzile practicate de bancile comerciale ar trebui sa fie mai mari cu 1, 2, sau 3 trei puncte procentuale decat rata dobanzii de politica monetara stabilita de Banca Nationala. Rolul principal al lichiditatii este de realizare a "stingerii" tranzactiilor financiare din economie (plati diverse efectuate de clientii bancilor, tranzactii pe pietele financiare, acordarea de credite, plati la buget, incasari de la buget). La nivelul relatiei dintre bancile comerciale si economia reala insa, deciziile BNR produc efecte in mod imperfect si dupa o perioada de timp care poate ajunge la cateva luni. Nivelul dobanzilor la credite depinde nu numai de dobanda cheie a BNR, ci si de asteptarile privind inflatia, de perspectivele privind cresterea economica, marimea dobanzii fiind decisiva pentru deciziile de investitii, consum sau economisire. In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce
