Cetatea Devei este căutată de turiştii dornici de a îmbina istoria cu natura. Cetatea, una dintre cele mai importante fortificaţii din Ardeal, a rămas o ruină după explozia magaziei de praf de puşcă, în anul 1849. Cei care vin pe deal să admire natura au parte de plante unicat şi specii de animale ocrotite de lege. Constructorii moderni au realizat o premieră la Deva: telecabina cu care se urcă la Cetate este o premieră în România şi chiar în Europa.

Distrusă de o explozie

Cetatea Devei este căutată de turişti pentru amplasarea ei în vârful dealului de la baza oraşului, de unde poate fi observată întreaga zonă. Cetatea a fost construită pe urmele unei fortificaţii daco-romane. Ea a avut rol de apărare împotriva tătarilor şi a altor potenţiali duşmani care au urmărit ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobilii în fata răscoalelor ţărăneşti, reşedinţă nobiliară, închisoare şi garnizoană, dar a asigurat şi protecţia călătorilor şi a comercianţilor care au circulat în lungul Mureşului. Primele lucrări datează din primii ani ai secolului al XI-lea, după înfrângerea de către unguri a ducelui Ahtum din Cetatea Morisena, de la Cenad. Alte lucrări au fost executate în timpul regelui maghiar Geza II (1141-1161), când au sosit primii colonişti germani în Ardeal. Specialiştii spun însă că, cel mai probabil, cetatea a fost înălţată în jurul anului 1250 în timpul regelui Bela IV, după năvălirea tătarilor din 1241, care au pustiit Valea Mureşului. Cetatea Devei a fost una dintre cele mai importante fortificaţii ale Transilvaniei, datorită amplasării sale într-o zonă strategică.

Prima atestare documentară a Cetăţii Devei datează din anul 1269, când într-un act emis de Ştefan, duce al Transilvaniei, a fost nominalizat „Castrum Deva”. Cetatea a devenit din anul 1307 reşedinţă voievodală şi în secolele XIV şi XV, reşedinţa unei entităţi administrative cu rosturi mi