Foto: Cosmin Bumbuț
Într-o perioadă în care mizeria se revarsă la propriu pe televiziuni, Paginademedia.ro publică un reportaj-exemplu pentru modul decent, dar interesant, în care împachetează subiectul.
Textul de mai jos este despre cuplurile de femei din penitenciarul Târgșor. Titlul, Degetoaice, nu are nevoie de nicio explicație. O veți regăsi în text.
Este o lecție pentru tabloide. Fie ele ziare sau programe de televiziune, păcătoase, “happy” sau cu acces direct la cele mai de jos abordări. Și nu numai pentru tabloide.
Un reportaj care arată că un subiect aparent frivol (și cu mare potențial în această direcție) poate fi tratat cât se poate de decent și de interesant. Și deloc forțat. Inutil să ne gândim cum ar aborda un astfel de subiect ziarele tabloide sau emisiunile “păcătoase”.
Textul este semnat de Elena Stancu și a fost publicat mai demult în Dilema Veche, o publicație care sărbătorește 20 de ani de la primul număr. Și care arată încă odată că nu subiectul este tabloid, ci abordarea.
Lectură plăcută!
Mulțumim Dilema Veche și Elenei Stancu pentru acordul de a publica reportajul integral.
Degetoaice
Marian ar putea fi, după orice standarde, un bărbat atrăgător: e înalt şi suplu, muşchii braţelor sunt frumos conturaţi, are trăsături delicate, buze pline, ochii albaştri şi mari. Ar face orice pentru iubita lui, o tânără de 22 de ani care îi scrie, pe zeci de pagini, cât de mult îl iubeşte. Din gesturile sale masculine răzbate însă o senzualitate fragilă şi discordantă, care îi trădează camuflajul.
„Mă simt pustie ca un deşert, singură pe lume, fără tine, dragostea mea!“, mărturiseşte O.R., iubita lui Marian, într-una dintre cele zece pagini ale scrisorii răsfirate în faţa mea, pe patul metalic. Literele sînt pe alocuri înghesuite nervos spre capătul paginii, alteori desenate rotund, cu atenţie, ca şi cum fiecar
