Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va tranşa în curând soarta Parcului Hanul Doctorului din Craiova, o afacere de zeci de milioane de euro, care ridică mari semne de întrebare legate de respectarea cadrului legal privind retrocedarea

Bătălia pe Hanul Doctorului se duce de ani buni. Poziţionat strategic, de o parte a drumului către Bucureşti, lângă aeroport şi Parcul Industrial Craiova, Hanul a înflăcărat minţile avide de zecile de milioane de euro care ar putea fi obţinute prin transformarea spaţiilor verzi în proiecte imobiliare. Cele 14 hectare de teren sunt printre puţinele redute verzi pe care le mai are oraşul. În rest, s-a retrocedat tot, în funcţie de interese, apoi s-a ras totul, fără discernământ. Cum pământurile de împărţit s-au împuţinat odată cu trecerea timpului, Hanul Doctorului s-a transformat într-o mină de aur. Povestea retrocedării parcului este demnă de o telenovelă cu trădări, răsturnări de situaţie şi mulţi bani în joc.

Cea care conduce grupul persoanelor care au revendicat terenul de la Hanul Doctorului este Marilena Ingeaua, fost membru al Comisiei de aplicare a Legii nr. 247/2005 privind retrocedările din cadrul Primăriei Craiova. Încă de la apariţia, în 1991, a primei legi de retrocedare a terenurilor confiscate de comunişti, Ingeaua împreună cu rudele sale au cerut primăriei să-i retrocedeze zeci de hectare de teren moştenite, printre care şi Hanul Doctorului. Primăria a refuzat constant, din diverse motive, să le retrocedeze pământul, inclusiv cele 14 hectare ale Hanului. Nemulţumiţi, revendicatorii au dat în judecată primăria, cerând restituirea în natură a terenurilor rămase libere în zona Hanul Doctorului, terenuri fără construcţii şi neafectate de lucrări de interes public. Şi de aici a început nebunia proceselor.

Barierele legale din calea retrocedării

Două acte normative au stat în calea retrocedării până acu